Cantati-ne povestea – cronica de concert Coma @ Elephant Pub


Desi spusesera ca isi doresc un public in costume de baie, cei de la Coma au avut parte in sauna din inimosul subsol al Elephant Pub de unul din cele mai pozitive concerte din ultima perioada. Locul mic pentru un astfel de eveniment a permis totusi ca peste 150 de suflete de toate varstele sa dea din cap si din beri pe vecinii care se impingeau in moshpit.
Dar calduroasa seara de 20 octombrie 2011 a inceput in Elephant Pub cu cei de la Breathe Last, o trupa formata din cunoscatori si “actori” ai scenei underground, care au dorit sa incerce “si altceva”. Si le reuseste, angajandu-se intr-un metalcore/alternative/groove metal onest, cu mult suflet si destul de modern. Desigur, nu le-ar prinde rau niste doze de originalitate pentru a fi la nivelul cerut afara, dar deja au facut multi pasi pe FFW, pentru o trupa tanara. Vocalul are carisma si prezenta scenica, iar instrumentistii se implica. Vom mai auzi despre ei, sunt o promisiune certa si sa speram ca nu vor fi un talent mort speranta cum se spunea despre fotbalistul Radu Niculescu (sa ridice mana cati din cei care citesc articolul au auzit de el).
Revenind la Coma, aparte de aprecierea pe care trebuie sa o aducem calitatii muzicale (este, in definitiv, una din cele mai creative trupe pe scena rock-ului autohton tanar), trebuie sa remarcam daruirea de care dau dovada. Si ca sa facem o noua referinta la fotbal (din pacate, pentru unii), Coma nu doar alearga, precum Banel N., ci si inscrie. Astfel, reuseste ca de peste 10 ani (ce repede au trecut!) sa incante pe cei care acum 10 ani erau tineri si nebuni si care acum sunt la fel, dar si pe cei care abia acum dau cu nasul de muzica rock’n'roll (cum ii place sa spuna lui Dan Costea). Coma sunt inca la nivelul underground, neputand fi altfel in tara prostituatelor cu aere de domnisoare de pension. Carisma si puterea lui Catalin si Dan de a exprima trairi “nerostite” in versuri este mult peste ce ofera majoritatea papusilor de carton cu voci pitigaiate din Romania. Dar ei ar fi singuri fara ritmurile si efectele lui Hefe, beat-ul calculat si agresiv al lui Razvan Albu si degetele magice ale lui Sorin (ne referim doar la modul cum canta la chitara bas).


Acesta nu este un text scris de PR-ul trupei, ci doar de catre un om care a crescut cu ei, care a fost influentat de ei in sensul pozitiv, asemeni multora, o infima parte fiind prezenti aseara in Elephant Pub. In respectiva seara de 20 octombrie 2011, Coma au avut primul concert in Bucuresti cu noul chitarist dupa plecarea lui Calin, respectiv Razvan “Sheriff” Nastase. Fost component al trupei DodieZ/Deathdrive acesta a muncit mult pentru ca in cateva saptamani sa sustina un concert alaturi de trupa care i-a marcat inceputurile in muzica. Cei mai “vechi” isi aduc aminte, insa, ca Razvan Nastase a mai avut o prestatie alaturi de noii lui colegi in urma cu ceva ani, in Club A, la un tribut Marilyn Manson. Tot aseara, au cantat si o piesa impreuna cu Brugner, “Urmarire”, pe care au realizat-o impreuna pentru albumul “Nerostitele”.
“Fenomenul” Coma este important prin prisma faptului ca formatia ramane in continuare neschimbata in atitudine, sentimente fata de public si mentalitate, dar si prin prisma faptului ca ei tin stacheta sus pentru oricine vrea sa spuna ceva in muzica rock underground din Romania.

de Alex P.
http://www.hipmag.ro